IENÚPĂR, ienuperi, s. m. Arbust rășinos, foarte ramificat, cu frunzele totdeauna verzi, în formă de ace, și cu fructele de culoare neagră-albăstruie; jneapăn (2) (Juniperus communis). – Lat. juniperus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IENÚPĂR s. (BOT.; Juniperus communis) v. jneapăn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ienúpăr s. m. (sil. ie-), pl. ienúperi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IENÚPĂR ~eri m. Arbust ramificat, cu frunze aciculare, persistente, și cu fructe de formă sferică, negre-albăstrui, folosite în industria farmaceutică. /<lat. juniperus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IENÚPĂR s.m. Arbust (Juniperus communis) ale cărui fructe uscate (boabe mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink