IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. inferioare față de cele superioare. – Din fr. hiérarchie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IERARHÍE s.f. Sistem de subordonare a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. [Gen. -iei. / cf. fr. hiérarchie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IERARHÍE s. f. sistem de subordonare a gradelor, funcțiilor, autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. (< fr. hiérarchie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IERARHÍE s. nivel, rang, scară, stare, strat, treaptă. (~ socială.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ierarhíe s. f. (sil. ie-), art. ierarhía, g.-d. art. ierarhíei; pl. ierarhíi, art. ierarhíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IERARHÍE ~i f. Sistem de subordonare consecutivă a gradelor sau treptelor inferioare față de cele superioare. ~ economică. ~a unităților lexicale. [G.-D. ierarhiei] /<fr. hiérarchie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink