iéteră, iéteri și iétere, s.f. (reg.) unealtă de pescuit cu plasa pe cercuri; vârșă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
iéteră (iétere), s. f. – Vîrșă, vintir. – Var. eteră, (i)et(e)re, iatră. Rut. jater (Scriban).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
iéteră s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iéterei; pl. iétere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink