ILEGÍTIM, -Ă, ilegitimi, -e, adj. (Livr.) Care nu este legitim; care nu este îndreptățit, întemeiat; nelegitim. – Din fr. illégitime.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ILEGÍTIM, -Ă adj. Nelegitim. [Cf. fr. illégitime, it. illegitimo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ILEGÍTIM, -Ă adj. nelegitim. (< fr. illégitime)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ILEGITÍM adj. v. nelegitim.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ilegítim adj. m. legitim
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ILEGÍTIM ~ă (~i, ~e) 1) (despre copii) Care este născut în afara căsătoriei. 2) Care nu este legitim; neconfirmat de lege; nelegitim. /<fr. illégitime
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink