Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: imbrica (verb tranzitiv) , imbricat (adjectiv)   
IMBRICÁT, -Ă, imbricați, -te, adj. Suprapus parțial ca șindrilele, țiglele sau solzii de pește. – Din fr. imbriqué, lat. imbricatus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMBRICÁT, -Ă adj. Îmbucat, suprapus parțial (ca șindrilele, țiglele). ♦ (Bot.; despre organe sau părți ale plantei) Care sunt dispuse ca țiglele de pe acoperișul caselor. [Cf. fr. imbriqué, lat. imbricatus < imbrex – țiglă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
imbricát adj. m., pl. imbricáți; f. sg. imbricátă, pl. imbricáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMBRICÁ, imbrichez, vb. I. Tranz. A suprapune parțial, asemenea solzilor de pește, țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș. – Din fr. imbriquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMBRICÁ vb. tr. a suprapune ceva parțial, în genul solzilor de pește, al țiglelor sau șindrilelor de pe un acoperiș. (< fr. imbriquer, lat. imbricare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
imbricá vb., ind. prez. 1 sg. imbríc/imbrichéz, 3 sg. și pl. imbrícă/imbricheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)