IMIXTIÚNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat și nedorit în treburile altuia. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. immixtion, lat. immixtio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMIXTIÚNE s.f. Amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva; ingerință. [Pron. -ti-u-. / cf. fr. immixtion, lat. immixtio.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMIXTIÚNE s. f. amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva; ingerință. (< fr. immixtion, lat. immixtio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMIXTIÚNE s. amestec, ingerință, intervenție. (~ în treburile altui stat.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
imixtiúne s. f. (sil. -ti-u-), g.-d. art. imixtiúnii; pl. imixtiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMIXTIÚNE ~i f. Amestec ilegal, nejustificat (în treburile altei persoane, altei țări etc.); ingerință. [Sil. -ti-u-] /<fr. immixtion, lat. immixtio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink