IMORTÉLĂ, imortele, s. f. (Mai ales la pl.) Numele a două plante erbacee: a) siminoc; b) flori-de-paie. ◊ Imortelă galbenă = plantă erbacee ornamentală cu tulpina dreaptă și flori galbene (Helichrysum orientale). – Din fr. immortelle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMORTÉLĂ s.f. (Bot.) Plantă erbacee cu frunze puține și cu flori mici, galbene sau roz-purpurii; (pop.) plevaiță. [< fr. immortelle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMORTÉLĂ s. f. plantă erbacee cu frunze puține și flori mici, galbene sau roz-purpurii, care se poate păstra uscată mult timp. (< fr. immortelle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMORTÉLĂ s. 1. v. flori-de-paie. 2. v. plevaiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
imortélă s. f., g.-d. art. imortélei; pl. imortéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMORTÉLĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină e****ă, ramificată, cu frunze lanceolate și cu flori roz-violacee persistente; plevaiță. /<fr. immortelle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
imortélă gálbenă s. f. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink