IMPACIÉNT, -Ă, impacienți, -te, adj. (Livr.) Nerăbdător; neliniștit, îngrijorat. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. impaziente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPACIÉNT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniștit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNT, -Ă adj. nerăbdător, neliniștit. (< fr. impatient, lat. impatiens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNT adj. v. alarmat, intrigat, îngri-jorat, neliniștit, nerăbdător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Impacient ≠ pacient, răbdător
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
impaciént adj. m. (sil. -ci-ent), pl. impaciénți; f. sg. impaciéntă, pl. impaciénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPACIÉNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care și-a pierdut răbdarea; lipsit de răbdare; nerăbdător. /<fr. impatient, lat. impatiens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink