Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
IMPACIENTÁ, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se neliniști. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPACIENTÁ vb. I. refl. A-și pierde răbdarea, a se neliniști. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIENTÁ vb. refl. a-și pierde răbdarea; a se alarma, a se neliniști. (< fr. impatienter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIENTÁ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impacientá vb. (sil. -ci-en-), ind. prez. 1 sg. impacientéz, 3 sg. și pl. impacienteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPACIÉNT, -Ă, impacienți, -te, adj. (Livr.) Nerăbdător; neliniștit, îngrijorat. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. impaziente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPACIÉNȚĂ s. f. (Livr.) Nerăbdare. ♦ Neliniște, îngrijorare. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatience, lat. impatientia. Cf. it. impazienza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IMPACIENTÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A face să se impacienteze. [Sil. -ci-en-] /<fr. impatienter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE IMPACIENTÁ mă ~éz intranz. livr. A deveni impacient; a-și pierde răbdarea. /<fr. impatienter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPACIÉNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care și-a pierdut răbdarea; lipsit de răbdare; nerăbdător. /<fr. impatient, lat. impatiens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPACIÉNȚĂ f. 1) Caracter impacient; nerăbdare. 2) Stare de nerăbdare. [G.-D. impacienței] /<fr. impatience, lat. impatientia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPACIÉNT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniștit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNȚĂ s.f. (Rar) Nerăbdare, neliniște. [Cf. fr. impatience, it. impazienza, lat. impatientia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNT, -Ă adj. nerăbdător, neliniștit. (< fr. impatient, lat. impatiens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNȚĂ s. f. nerăbdare, neliniște. (< fr. impatience, lat. impatientia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPACIÉNT adj. v. alarmat, intrigat, îngri-jorat, neliniștit, nerăbdător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
IMPACIÉNȚĂ s. v. agitație, frământare, grijă, îngrijorare, neastâmpăr, neliniște, nerăbdare, nervozitate, temere, zbucium.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Impacient ≠ pacient, răbdător
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
Impaciență ≠ paciență
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
impaciént adj. m. (sil. -ci-ent), pl. impaciénți; f. sg. impaciéntă, pl. impaciénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
impaciénță s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. impaciénței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)