IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit; năvalnic, tumultuos. [Pr.: -tu-os] – Din fr. impétueux, lat. impetuosus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. Năvalnic, tumultuos. [Pron. -tu-os. / < lat. impetuosus, cf. fr. impétueux].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. năvalnic, tumultuos. (< fr. impétueux, lat. impetuosus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPETUÓS adj. 1. aprig, furtunos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpânit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament impetuos.) 2. energic, viguros, viril. (Caracter impetuos.) 3. v. înflăcărat. 4. v. energic. 5. v. dezlănțuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impetuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. impetuóși, f. sg. impetuoásă, pl. impetuoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPETUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care nu poate fi stăvilit; cu manifestări violente; năvalnic. Furtună ~oasă. [Sil. -tu-os] /<fr. impétueux, lat. impetuosus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink