Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: impregna (verb tranzitiv) , impregnare (substantiv feminin)   
IMPREGNÁRE, impregnări, s. f. Acțiunea de a (se) impregna și rezultatul ei; îmbibare. – V. impregna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPREGNARE s.f. Acțiunea de a (se) impregna și rezultatul ei; îmbibare; impregnație. [< impregna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPREGNÁRE s. îmbibare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impregnáre s. f., g.-d. art. impregnării; pl. impregnări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPREGNÁ, impregnez, vb. I. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă) pentru a căpăta impermeabilitate, rezistență etc. – Din fr. imprégner, lat. impraegnare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IMPREGNÁ ~éz tranz. A face să se impregneze; a îmbiba. [Sil. im-preg-] /<fr. imprégner, lat. impraegnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE IMPREGNÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre materiale poroase) A se umple în întregime cu o substanță (lichidă sau gazoasă); a se îmbiba. [Sil. im-preg-] /<fr. imprégner, lat. impraegnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPREGNÁ vb. I. tr., refl. A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă). [Pron. -preg-na. / < fr. imprégner, cf. it. impregnare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPREGNÁ vb. tr., refl. a (se) îmbiba cu o substanță. (< fr. imprégner, lat. impregnare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPREGNÁ vb. a (se) îmbiba.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impregná vb., ind. prez. 1 sg. impregnéz, 3 sg. și pl. impregneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)