Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
IMPRIMÁTUR s. n. Autorizație indicând bunul de tipar pe o corectură. – Cuv. lat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPRIMÁTUR n. Autorizație care indică bunul de tipar pe o corectură. /Cuv. lat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPRIMÁTUR s.n. (În trecut) Formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărți. ♦ Autorizație indicând „bunul de tipar” de pe o corectură. [< lat. imprimatur – să se imprime].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPRIMÁTUR s. n. 1. formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărți. 2. autorizație indicând „bunul de tipar” pe o corectură. (< lat., fr. imprimatur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
imprimátur s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)