Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
IMPULSIONÁRE s.f. Acțiunea de a impulsiona. [Pron. -si-o-. / < impulsiona].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPULSIONÁRE s. îmboldire, stimulare, (rar) stimulație. (~ activității culturale.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impulsionáre s. f., g.-d. art. impulsionării; pl. impulsionări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPULSIONÁ, impulsionez, vb. I. Tranz. A da impuls, a produce un impuls; a stimula, a îndemna, a îmboldi. ♦ A imprima o mișcare. [Pr.: -si-o-] – Impuls + suf. -iona. Cf. fr. impulser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IMPULSIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A determina (la o acțiune) prin impulsuri; a îndemna; a îmboldi. 2) (mișcarea) A face să se producă continuu (prin impulsii). /Din impulsie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMPULSIONÁ vb. I. tr. A îndemna, a îmboldi; a da impuls. ♦ A imprima o mișcare. [Pron. -si-o-. / cf. fr. impulser, lat. impulsare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPULSIONÁ vb. tr. a da impuls. ◊ a imprima o mișcare; a stimula, a îndemna, a îmboldi. (< impuls + -iona)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPULSIONÁ vb. 1. v. îmboldi. 2. a determina, a imprima, a impune. (A ~ unui mobil o mișcare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
impulsioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. impulsionéz, 3 sg. și pl. impulsioneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink