INCONVENIÉNT, inconveniente, s. n. Neajuns, dezavantaj; dificultate, obstacol, piedică. [Pr.: -ni-ent] – Din fr. inconvénient, lat. inconveniens, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INCONVENIÉNT s.n. Neajuns, dezavantaj; piedică, dificultate. [Pron. -ni-ent. / < fr. inconvénient, it. inconveniente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCONVENIÉNT s. n. 1. neajuns, dezavantaj. 2. piedică, dificultate. (< fr. inconvénient, lat. inconveniens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INCONVENIÉNT s. 1. v. dificultate. 2. v. dezavantaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inconveniént s. n. (sil. -ni-ent), pl. inconveniénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INCONVENIÉNT ~e n. Situație nefavorabilă față de cineva; neajuns, dezavantaj; dificultate. /<fr. inconvénient, lat. inconveniens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink