INDETERMINÍSM s. n. Concepție filozofică opusă determinismului, care afirmă că oamenii dispun de o libertate absolută a voinței. – Din fr. indéterminisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDETERMINÍSM n. Concepție în filozofia modernă și contemporană, care respinge determinismul, susținând existența libertății absolute a voinței. /<fr. indéterminisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INDETERMINÍSM s.n. Concepție antiștiințifică, idealistă, care neagă existența legilor obiective ale dezvoltării, absolutizează întâmplarea, ignorând necesitatea, contestă principiul cauzalității și afirmă că mersul lucrurilor și activitatea oamenilor sunt expresia unei abstracte „libertăți de voință”. [< fr. indéterminisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDETERMINÍSM s. n. concepție filozofică care respinge determinismul, contestă principiul cauzalității, legitatea obiectivă a fenomenelor naturale. (< fr. indéterminisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
indeterminísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink