INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu poate fi disponibil, care nu poate fi folosit după voie, care nu este liber. ♦ (Jur.; despre un lucru sau despre un drept) De care nu se poate dispune. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare să funcționeze. – Din fr. indisponible.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDISPONÍBIL, -Ă adj. De care nu se poate dispune după voie; nedisponibil. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare de funcționare. [Cf. fr. indisponible].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDISPONÍBIL, -Ă adj. de care nu se poate dispune după voie. ◊ (despre mașini) care nu este în stare de funcționare. (< fr. indisponible)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDISPONÍBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Indisponibil ≠ disponibil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
indisponíbil adj. m., pl. indisponíbili; f. sg. indisponíbilă, pl. indisponíbile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDISPONÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este disponibil; de care nu se poate dispune (la nevoie); nedisponibil. /<fr. indisponible
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink