Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INDISPOZÍȚIE, indispoziții, s. f. 1. Lipsă de voie bună, de dispoziție; supărare, mâhnire (trecătoare). 2. Stare a celui ușor bolnav; boală ușoară. [Var.: indispozițiúne s. f.] – Din fr. indisposition.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDISPOZÍȚIE s.f. 1. Lipsă de voie bună, proastă dispoziție; supărare. 2. Boală ușoară. [Gen. -iei, var. indispozițiune s.f. / cf. fr. indisposition, it. indispositione].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDISPOZÍȚIE s. f. 1. lipsă de voie bună, proastă dispoziție; supărare. 2. boală ușoară. (< fr. indisposition)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDISPOZÍȚIE s. (MED.) (înv.) zaiflic. (O ~ trecătoare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
INDISPOZÍȚIE s. v. ciclu, m*********e, period.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
indispozíție s. f. dispoziție
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDISPOZÍȚIE ~i f. 1) Lipsă de dispoziție. 2) Boală ușoară. [G.-D. indispoziției; Sil. -ți-e] /<fr. indisposition
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)