INDIVIDUALITÁTE, individualități, s. f. 1. Totalitatea particularităților specifice unui individ sau unei persoane, care deosebesc un individ de altul sau o persoană de alta. 2. Persoană cu însușiri morale sau intelectuale deosebite; personalitate. [Pr.: -du-a-] – Din fr. individualité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDIVIDUALITÁTE s.f. 1. Totalitatea trăsăturilor caracteristice ale unui individ prin care acesta se distinge de alți indivizi. 2. Persoană deosebit de înzestrată, de talentată; personalitate. [Pron. -du-a-. / cf. fr. individualité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDIVIDUALITÁTE s. f. 1. ansamblul particularităților specifice unui individ, prin care acesta se distinge de ceilalți indivizi. ◊ ansamblul particularităților unui obiect, fenomen. etc. 2. persoană deosebit de înzestrată, de talentată. (< fr. individualité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDIVIDUALITÁTE s. v. personalitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
individualitáte s. f. (sil. -du-a-), g.-d. art. individualității; pl. individualități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDIVIDUALITÁTE ~ăți f. 1) Totalitate a trăsăturilor caracteristice prin care un individ diferă de alții. 2) Persoană înzestrată cu calități deosebite, excepționale. /<fr. individualité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink