INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărțit; de neîmpărțit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDIVIZÍBIL, Ă adj. Care nu poate fi împărțit; de neîmpărțit. [Cf. fr. indivisible].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDIVIZÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi împărțit. (< fr. indivisible)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDIVIZÍBIL adj. nedespărțit, nedivizibil. (Un tot ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Indivizibil ≠ divizibil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
indivizíbil adj. m. divizibil
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDIVIZÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi divizat; de neîmpărțit. /<fr. indivisible, lat. indivisibils
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink