INÉPT, -Ă, inepți, -te, adj. (Rar) Prost, stupid, tâmpit. – Din fr. inepte, lat. ineptus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INÉPT, -Ă adj. (Rar) Prost, tâmpit; stupid. [Cf. fr. inepte, lat. ineptus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INÉPT, -Ă adj., s. m. f. (om) prost, tâmpit; stupid. (< fr. inepte, lat. ineptus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INÉPT adj. v. nătâng, neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, netot, prostesc, stupid.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inépt adj. m., pl. inépți; f. sg. inéptă, pl. inépte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INÉPT ~tă (~ți, ~te) Care este lipsit de logică; fără nici o noimă; absurd; stupid; alogic; aberant. /<fr. inepte, lat. ineptus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink