Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: injuria (verb tranzitiv) , injurie (substantiv feminin)   
INJURIÁ, injuriez, vb. I. Tranz. A aduce cuiva o injurie; a insulta, a jigni. [Pr.: -ri-a] – Din fr. injurier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INJURIÁ vb. tr. a aduce cuiva injurii; a insulta; a ofensa, a jigni. (< fr. injurier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INJURIÁ vb. v. insulta, jigni, ofensa, ultragia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
injuriá vb., ind. prez. 1 sg. injuriéz, 3 sg. și pl. injuriáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INJÚRIE, injurii, s. f. 1. Infracțiune care constă în atingerea adusă onoarei sau reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau acte jignitoare; insultă, jignire (gravă), invectivă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. – Din lat. injuria. Cf. fr. injure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INJÚRIE ~i f. 1) Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputația cuiva; insultă; ofensă. 2) Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. [Sil. -ri-e] /<fr. injure, lat. injuria
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INJÚRIE s.f. 1. Jignire, insultă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. [< fr. injure, cf. lat. iniuria – nedreptate].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INJÚRIE s. f. jignire gravă, insultă, invectivă. (< după lat. iniuria, fr. injure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INJÚRIE s. v. jignire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
injúrie s. f. (sil. -ri-e), art. injúria (sil. -ri-a), g.-d. art. injúriei; pl. injúrii, art. injúriile (sil. -ri-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)