Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INSTRUMENTÁL, -Ă, instrumentali, -e, adj. 1. Făcut, executat cu ajutorul instrumentelor. 2. (Gram.; în sintagma) Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune. – Din fr. instrumental.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INSTRUMENTÁL, -Ă adj. 1. (Muz.) Făcut, executat cu ajutorul instrumentelor. 2. Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată prin ce mijloc se îndeplinește o acțiune. [Cf. fr. instrumental].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INSTRUMENTÁL, -Ă I. adj. 1. (despre muzică) executat cu ajutorul instrumentelor. 2. complement circumstanțial ~ = complement care arată mijlocul prin care se îndeplinește o acțiune; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial instrumental. ◊ (psih.; despre condiționări, obiecte, acte psihice) care servește drept mijloc pentru dezvoltarea unei acțiuni sau obținerea unui efect. II. s. n. caz al flexiunii nominale în indo-europeană (transmis și în limba rusă) care arată instrumentul cu ajutorul căruia se realizează acțiunea verbului. (< fr. instrumental)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
instrumentál adj. m., pl. instrumentáli; f. sg. instrumentálă, pl. instrumentále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INSTRUMENTÁL ~ă (~i, ~e) 1) (de- spre piese muzicale) Care este executat la instrumente. 2) Care este format din instrumente. Ansamblu ~. /<fr. instrumental
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)