INSURECȚIONÁL, -Ă, insurecționali, -e, adj. De insurecție, caracteristic insurecției, al insurecției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. insurrectionnel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INSURECȚIONÁL, -Ă adj. De insurecție, al insurecției. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. insurrectionnel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INSURECȚIONÁL, -Ă adj. referitor la insurecție. (< fr. insurrectionnel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
insurecționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. insurecționáli; f. sg. insurecționálă, pl. insurecționále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INSURECȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de insurecție; propriu insurecției. /<fr. insurrectionnel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink