INTEMPERÁNȚĂ, intemperanțe, s. f. (Livr.) Necumpătare, netemperanță. – Din fr. intempérance, lat. intemperantia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTEMPERÁNȚĂ s.f. Necumpătare. [Cf. fr. intempérance, lat. intemperantia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTEMPERÁNȚĂ s. f. lipsă de moderație; necumpătare. (< fr. intempérance)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
intemperánță s. f., g.-d. art. intemperánței; (manifestări) pl. intemperánțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTEMPERÁNȚĂ ~e f. Lipsă de temperanță, de moderație; libertate excesivă; netemperanță; necumpătare. /<fr. intempérance, lat. intemperantia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink