INTERCALÁȚIE, intercalații, s. f. 1. Intercalare. 2. Rocă sterilă care apare în cuprinsul unui zăcământ. – Din fr. intercalation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTERCALÁȚIE s.f. 1. (Rar) Intercalare. 2. Rocă sterilă cuprinsă într-un zăcământ. [Gen. -iei. / cf. fr. intercalation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTERCALÁȚIE s. f. 1. intercalare. 2. rocă sterilă într-un zăcământ. (< fr. intercalation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INTERCALÁȚIE s. intercalare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
intercaláție s. f. (sil. -ți-e), art. intercaláția (sil. -ți-a), g.-d. art. intercaláției; pl. intercaláții art. intercaláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink