INTERLOCUTÓRIU, -IE adj. (Jur.) Cu caracter de interlocuțiune; interlocutiv. [Pron. -riu. / cf. fr. interlocutoire, it. interlocutorio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTERLOCUTÓRIU, -IE adj. (jur.) cu caracter de interlocuțiune; interlocutiv. (< fr. interlocutoire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink