INTERMEDIÁR, -Ă, intermediari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află cuprins între elementele extreme ale unei mulțimi, care este (relativ) la mijloc; care face trecerea de la ceva la altceva. 2. S. m. și f. Persoană care, de obicei în schimbul unui avantaj bănesc, face legătura între vânzător și cumpărător sau încheie o tranzacție între două părți, cu împuternicirea acestora; persoană care mijlocește încheierea unei operații (economice); mijlocitor. V. mediator. [Pr.: -di-ar] – Din fr. intermédiaire, it. intermediario.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTERMEDIÁR, -Ă adj. De la mijloc; de trecere. // s.m. Mijlocitor (în afaceri etc.). [Pron. -di-ar. / cf. fr. intermédiaire, it. intermediario < lat. inter – între, medium – mijloc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTERMEDIÁR, -Ă I. adj. de la mijloc; tranzitoriu. II. s. m. f. mijlocitor (în afaceri etc.); intermediator. (< fr. intermédiaire, it. intermediario)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INTERMEDIÁR adj., s. 1. adj. v. tranzitoriu. 2. s. v. mediator. 3. s. v. misit. 4. s. (englezism) dealer. (~ al unei firme străine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
intermediár adj. m., s. m. (sil. -di-ar), pl. intermediári, f. sg. intermediáră, pl. intermediáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTERMEDIÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care se află la mijloc; de la mijloc. 2) Care realizează legătura dintre două elemente. [Sil. -di-ar] /<fr. intermediaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INTERMEDIÁR2 ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care mijlocește o înțelegere între două părți; mijlocitor; mediator. 2) Persoană care mijlocește afaceri comerciale; samsar; comisionar. [Sil. -di-ar] /<fr. intermédiaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink