Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
INTRÚS, -Ä‚, intruÈ™i, -se, s. m. È™i f., adj. (Persoană) care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, fără a fi chemată, poftită sau dorită; nepoftit, inoportun. – Din fr. intrus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTRÚS, -Ä‚ s.m. È™i f. Cel care se introduce undeva sau la cineva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. [< fr. intrus, cf. lat. intrusus – împins în].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTRÚS, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se introduce undeva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. (< fr. intrus, lat. intrusus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
intrús s. m., adj. m., pl. intrúși; f. sg. intrúsă, pl. intrúse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTRÚS ~și m. Persoană care se introduce undeva fără a fi invitată sau dorită; oaspete nepoftit. [Sil. in-trus] /<fr. intrus, lat. intrusus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink