INUTILITÁTE s. f. Lipsă de utilitate; neutilitate, zădărnicie. – Din fr. inutilité, lat. inutilitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INUTILITÁTE s.f. Zădărnicie; netrebuință. [Cf. lat. inutilitas, fr. inutilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INUTILITÁTE s. f. zădărnicie; netrebuință. (< fr. inutilité, lat. inutilitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INUTILITÁTE, inutilități s. f. Însușirea de a fi inutil; zădărnicie. – Fr. inutilité, (lat. lit. inutilitas, -atis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
INUTILITÁTE s. 1. v. zădărnicie. 2. v. deșertăciune. 3. deșertăciune, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (înv.) mișelie, nimicie. (Psalmistul afirmă că totul e ~.) 4. (livr.) redundanță. (~ unor cuvinte din text.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Inutilitate ≠ utilitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
inutilitáte s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. inutilității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INUTILITÁTE ~ăți f. Caracter inutil; lipsă de utilitate. [G.-D. inutilității] /<fr. inutilité, lat. inutilitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink