Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: inversa (verb tranzitiv) , inversare (substantiv feminin)   
INVERSÁRE, inversări, s. f. Acțiunea de a inversa și rezultatul ei; inversiune. – V. inversa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVERSÁRE s.f. Acțiunea de a inversa și rezultatul ei; inversiune, inversie. [< inversa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVERSÁRE s. intervertire, inversiune, răsturnare. (~ a ordinii cuvintelor într-un enunț.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inversáre s. f., g.-d. art. inversării; pl. inversări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVERSÁ, inversez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea inițială sau normală, firească; a face (ceva) invers; a întoarce pe dos; a răsturna. – Din fr. inverser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INVERSÁ ~éz tranz. 1) (poziția, ordinea obiectelor etc.) A schimba invers. 2) A prezenta invers. ~ lucrurile. /<fr. inverser, lat. inversare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INVERSÁ vb. I. tr. A răsturna o situație, o ordine (firească); a face ceva invers. ♦ A schimba sensul unui curent electric. [< fr. inverser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVERSÁ vb. tr. a răsturna o situație, o ordine (firească); a face ceva invers. ◊ a schimba sensul unui curent electric, al unei mărimi vectoriale. (< fr. inverser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AFERENTAȚIE ÍNVERSĂ s. v. conexiune inversă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
INVERSÁ vb. a interverti, a răsturna. (A ~ ordinea elementelor unei serii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inversá vb., ind. prez. 1 sg. inverséz, 3 sg. și pl. inverseáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)