Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: investiga (verb tranzitiv) , investigare (substantiv feminin)   
INVESTIGÁRE, investigări, s. f. Acțiunea de a investiga și rezultatul ei; investigație. – V. investiga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVESTIGÁRE s.f. Acțiunea de a investiga și rezultatul ei; investigație. [< investiga].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVESTIGÁRE s. 1. v. analiză. 2. investigație, (fig.) sondaj, sondare. (~ în opinia publică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
investigáre s. f., pl. investigări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVESTIGÁ, investighez, vb. I. Tranz. A face investigații; a cerceta. – Din lat., it. investigare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INVESTIGÁ ~ghéz tranz. A supune unei investigații; a studia; a cerceta; a analiza; a considera. /<lat. investigare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INVESTIGÁ vb. I. tr. A face investigații (mai ales medicale); a cerceta. [< lat. investigare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVESTIGÁ vb. tr. a face investigații; a cerceta. (< it., lat. investigare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INVESTIGÁ vb. 1. v. analiza. 2. (fig.) a sonda. (A ~ opinia publică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
investigá vb., ind. prez. 1 sg. investighéz, 3 sg. și pl. investigheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)