IOTACÍSM s. n. (Fon.) 1. Evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre i. 2. Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă; iotacizare. – Din fr. iotacisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IOTACÍSM n. lingv. Fenomen în limbă caracterizat prin iotacizarea sunetelor vocale. /<fr. iotacisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IOTACÍSM s.n. 1. Folosire frecventă a sunetului i într-o limbă; iodizare. 2. Iotacizare. [Pron. io-. / < fr. iotacisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IOTACÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului i într-o limbă; iotacizare. ◊ aliterație constând în repetarea lui i consonantic. 2. evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre i. (< fr. iotacisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IOTACÍSM s. v. iotacizare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
iotacísm s. n. (sil. io-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink