IREÁL, -Ă, ireali, -e, adj. 1. Care nu există în realitate; nereal, imaginar, fantastic. ♦ Care pare că nu este real (atât este de neobișnuit). 2. (Despre moduri verbale sau despre propoziții condiționale, concesive sau comparative) Care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. [Pr.: -re-al] – Din fr. irréel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IREÁL, -Ă adj. Neexistent în realitate; nereal, imaginar. ♦ Care pare că nu este real. ♦ (Despre verbe) Care prezintă acțiunea ca o ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. [Pron. -re-al. / cf. fr. irréel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IREÁL, -Ă adj. care nu există în realitate; nereal, imaginar, fantastic. ◊ (despre verbe) care prezintă acțiunea ca pe o ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. (< fr. irréel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IREÁL adj. 1. v. imaginar. 2. v. fantastic. 3. v. ne-realizabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Ireal ≠ real
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ireál adj. m. real
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IREÁL ~ă (~i, ~e) Care nu este real; existent numai în închipuirea omului, în imaginație; imaginar; ideal; fictiv; fantastic. [Sil. -re-al] /<fr. irreél
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink