IREDENTÍSM s. n. Mișcare politică de eliberare națională a unor teritorii aflate sub ocupație străină, devenită, după primul război mondial, mișcare anexionistă și naționalistă. [Var.: iridentísm s. n.] – Din it. irredentismo, fr. irrédentisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IREDENTÍSM n. 1) Mișcare politică (apărută în sec. XIX în Italia), care avea drept scop eliberarea unor teritorii aflate sub stăpânire străină. 2) Mișcare politică șovină ai cărei adepți urmăresc anexarea la o țară a unor teritorii în care conaționalii sunt în minoritate. /<it. irredentismo, fr. irredentisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IREDENTÍSM s.n. Mișcare politică naționalist-șovină ai cărei partizani urmăresc anexarea unor teritorii în care conaționalii lor sunt în minoritate. [Cf. fr. irrédentisme, it. irredentismo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IREDENTÍSM s. n. concepție politică, apărută în Italia după 1870, care revendica anumite teritorii (Istria, Dalmația) rămase sub stăpânirea austriacă. ◊ orice mișcare politică naționalisă ai cărei partizani urmăresc anexarea unor teritorii unde conaționalii lor sunt în minoritate. (< fr. irrédentisme, it. irredentismo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
iredentísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink