Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: isprăvnicesc (adjectiv) , isprăvnici (verb tranzitiv)   
ISPRĂVNICÉSC, -EÁSCĂ, isprăvnicești, adj. Care ține de ispravnic sau de isprăvnicie, privitor la ispravnic sau la isprăvnicie. – Ispravnic + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
isprăvnicésc adj. m., f. isprăvniceáscă; pl. m. și f. isprăvnicéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ISPRĂVNICÍ, isprăvnicesc, vb. IV. Intranz. A administra, a conduce în calitate de ispravnic. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni ispravnic. – Din ispravnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ISPRĂVNICÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru ispravnici; de ispravnici. /ispravnic + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ISPRĂVNICÍ vb. v. administra, autoriza, cârmui, conduce, delega, gospodări, împuternici, învesti.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
isprăvnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. isprăvnicésc, imperf. 3 sg. isprăvniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. isprăvniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)