ISTORIOÁRĂ, istorioare, s. f. Scurtă povestire distractivă, moralizatoare, de obicei pentru copii. [Pr.: -ri-oa-] – Istorie + suf. -ioară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
istorioáră s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. istorioárei; pl. istorioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ISTORIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la istorie) Povestire scurtă, de obicei distractivă. [Sil. -ri-oa-] /istorie + suf. ~oară
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink