ítros s.m. sg. (înv.) slujbă religioasă oficiată dimineața devreme, înaintea liturghiei; utrenie, mânecare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ítros s. m. – Utrenie. Gr. ὄρθρος „utrenie”, probabil încrucișat cu sl. (j)utro „dimineață”, cf. utrenie (Tiktin; DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink