izeclení, izeclenésc, vb. IV refl. (înv.) a se întări, a se împietri.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
izecleán, izecleánă, izecléni, izecléne, adj. (înv.) tare, vârtos, dur, aspru, iute.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink