IZOBÁTĂ, izobate, s. f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). – Din fr. isobathe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IZOBÁTĂ s. v. curbă batimetrică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
izobátă s. f., pl. izobáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IZOBÁTĂ ~e f. Linie pe harta globului pământesc, care unește punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de reper. /<fr. isobathe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IZOBÁT, -Ă adj. De aceeași adâncime. // s.f. izobată – linie care unește pe o hartă marină sau geologică punctele cu aceeași adâncime. [Var. isobat, -ă adj., s.f. / < fr. isobathe, cf. gr. isos – egal, bathos – profunzime].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IZOBÁT, -Ă I. adj. de aceeași adâncime. II. s. f. linie care unește pe o hartă marină sau geologică punctele cu aceeași adâncime. (< fr. isobathe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink