JELÁNIE, jelanii s. f. 1. Plângere, tânguire, jeluire. ♦ Cântec trist. 2. Jale1 (1), durere adâncă. 3. Doliu, durere mare. – Din sl. želanije.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JELÁNIE s. v. bocet, doliu, jale, plângere, tânguire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jelánie s. f. (sil. -ni-e), art. jelánia (sil. -ni-a), g. -d. art. jelániei; pl. jelánii, art. jelániile (sil. -ni-i- )
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JELÁNIE ~i f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situație disperată etc.; durere sufletească adâncă; jale [ G. D. jelaniei; Sil. -ni-e] /<sl. želanije
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink