JÚLFĂ, julfe, s. f. (Reg.) Sămânță de cânepă. ♦ Mâncare de post făcută din sămânța de cânepă pisată cu apă și amestecată cu miere; zeamă care se obține prin fierberea sămânței de cânepă. – Din magh. zsufa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
júlfă (júlfe), s. f. – 1. Sămînță de cînepă. – 2. Mîncare din sămînță de cînepă făcută terci. – Var. jolfă, jufă. Mag. zsufa „zeamă” (Drăganu, Dacor., IX, 210; DAR). Cihac, II, 161, pleca de la sl. jucha „zeamă”. În Mold. și parțial în Trans. De la var. jufă pare să provină juveală, s. f. (Trans., mămăligă cu untdelemn), cuvînt pe care DAR îl pune greșit în legătură cu jigală.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
júlfă s. f., g.-d. art. júlfei; pl. júlfe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JÚLFĂ ~e f. pop. 1) Sămânță de cânepă. 2) Mâncare de post, preparată din sămânță de cânepă pisată și fiartă cu apă îndulcită. /<ung. zsufa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink