JUNCTÚRĂ, juncturi, s. f. (Livr.) Joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. – Din lat. junctura, fr. joncture.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUNCTÚRĂ s. f. joncțiune; locul de unire a două formațiuni anatomice. (< lat. iunctura, fr. joncture)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
junctúră s. f. (sil. junc-), g.-d. art. junctúrii; pl. junctúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink