KINORÁMĂ, kinorame, s. f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic. – Din germ. Kinorama
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
KINORÁMĂ s.f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic, reprezentând o formă dezvoltată a sistemului cineramă, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. [< germ. Kinorama].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
KINORÁMĂ s. f. sistem de cinema panoramic, formă dezvoltată a sistemului cinerama, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. (< germ. Kinorama)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
KINORÁMĂ, kinoráme, s.f. Sistem de cinema panoramic, formă dezvoltată a sistemului cinerama, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. (din germ. Kinorama) [def. MDN]
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
kinorámă s. f., pl. kinoráme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
KINORÁMĂ ~e f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic. /< germ. Kinorama
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink