LÁINIC, -Ă, lainici, -ce, s. m. și f. (Reg.) Om care umblă fără nici un rost; haimana, pierde-vară. – Laie + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÁINIC adj., s. v. indolent, leneș, puturos, trândav, trântor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LÁINIC s. v. derbedeu, golan, haimana, vagabond.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
láinic s. m., pl. láinici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink