Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: lamură (g.-d. -ri) (substantiv feminin) , lămuri (verb tranzitiv)   
LÁMURĂ s. f. Partea cea mai bună, mai curată și mai aleasă dintr-un lucru; floarea, fruntea, crema unui lucru. – Lat. lamina sau *lam(i)nula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂMURÍ, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. ♦ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face să fie clar, înțeles de cineva; a clarifica, a desluși. ♦ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. și refl. (Înv.) A face să devină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur. – Din lamură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LĂMURÍ ~ésc tranz. 1) (probleme, texte, lucruri neînțelese etc.) A face înțeles, comentând și dând informații necesare; a explica; a arăta. 2) (persoane) A ajuta să înțeleagă lucruri neclare, obscure. 3) A face să se lămurească. /Din lamură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE LĂMURÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre lucruri neclare) A deveni clar (în urma unor investigații, discuții etc.). 2) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă clar; a se clarifica; a se edifica. 3) (despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a căpăta contururi clare; a se distinge; a se desluși. 4) (despre persoane) A ajunge la înțelegere (unul cu altul) în urma unor explicații. /Din lamură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LÁMURĂ f. Partea cea mai bună, cea mai fină a unui lucru; frunte a unui lucru. [G.-D. lamurii] /<lat. lamina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LÁMURĂ s. 1. (reg.) puf, pulbere. (~ a făinii.) 2. (fig.) cremă, floare, spumă. (~ din ceva.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂMURÍ vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descâlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. v. rezolva. 3. v. dumeri. 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂMURÍ vb. v. curăța, purifica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lámură (-ri), s. f. 1. Metal prețios pur, masiv, autentic. – 2. Cremă, elită. Lat. lamina „bară de metal prețios” (lexiconul de la Buda; Tiktin; Bogrea, Dacor., III, 411; DAR). Rezultatul pl., *lamene, a trecut în lamuri prin analogie cu pl. terminate în -uri, cf. vergură, lature, țărm; sing. lamură este o reconstituire analogică. Giuglea, Cercetări lexicografice, 14, pornește mai curînd de la un lat. *lamŭla, și Candrea de la *lamnŭla; Graur, BL, V, 103, afirmă că nici una dintre explicații nu este acceptabilă; dar nu pare să aibă dificultăți în admiterea etimonului lamina, care corespunde semantic și se poate explica și prin fonetism. Mai înainte, Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 681, și Pușcariu 935, REW 4869, se gîndiseră la lat. *remola, din re-molere, care pare mai puțin probabil, și Roesler 572 în gr. λαμπρός „strălucit(or)”. Der. lămuri, vb. (a purifica; a depura metalele; a explica, a desluși, a elucida, a netezi; a distinge), pe care Crețu 342 îl explica pornind de la lat. lumināre; nelămurit, adj. (neclar, confuz, indistinct); lămuritor, adj. (curățitor, purificator; explicativ, clarificator). Koerting 5614 îl explică pe lămuri prin lat. limulĭre, cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 281.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lámură s. f., g.-d. art. lámurii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
lămurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lămurésc, imperf. 3 sg. lămureá; conj. prez. 3 sg. și pl. lămureáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)