LANȚÉTĂ, lanțete, s. f. 1. Instrument chirurgical format dintr-o lamă cu două tăișuri foarte ascuțite, care folosește la vaccinări, incizii etc. 2. Mic instrument în formă de lopățică, cu care se netezesc și se rectifică tiparele în turnătoriile de fontă. – Din germ. Lanzette, fr. lancette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LANȚÉTĂ s.f. 1. Lamă plată și foarte ascuțită, folosită ca instrument chirurgical pentru vaccinări, incizii etc. 2. Unealtă folosită în turnătorie la repararea formelor. [Pl. -te, var. lansetă s.f. / < fr. lancette, germ. Lanzette].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LANȚÉTĂ s. f. 1. lamă plată și foarte ascuțită, instrument pentru vaccinări, incizii etc. 2. unealtă dintr-o tijă cu capetele în formă de lopățică, la repararea formelor în turnătorie. 3. fiecare dintre fulgii lungi și subțiri, viu colorați, din jurul gâtului și de pe spate, la unele păsări. (< germ. Lanzette, fr. lancette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LANȚÉTĂ s. (MED.) (turcism înv.) nișter.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lanțétă s. f., pl. lanțéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LANȚÉTĂ ~e f. 1) Instrument chirurgical constând dintr-o lamă cu două tăișuri, folosit la vaccinări, incizii etc. 2) Unealtă în formă de lopată mică, folosită pentru nivelarea și netezirea formelor într-o turnătorie. /<germ. Lanzette, fr. lancette
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink