LAVÍNĂ, lavine, s. f. Masă mare de zăpadă care se desprinde din munți și se prăbușește la vale; avalanșă. – Din it. lavina, germ. Lawine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LAVÍNĂ s.f. Avalanșă de zăpadă sau de pietre. [< it. lavina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LAVÍNĂ s. f. avalanșă de zăpadă sau de pietre. (< it. lavina, germ. Lavine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LAVÍNĂ s. v. avalanșă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lavínă s. f., g.-d. art. lavínei; pl. lavíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LAVÍNĂ ~e f. Masă de zăpadă care se rostogolește de pe un munte ducând cu sine tot ce întâlnește în cale; avalanșă. /<germ. Lawine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
avalánșă f., pl. e (fr. avalanche, pv. avalanco, it. valanga, lomb. piem. lavanka. Lbk. 4807). Zăpadă care se prăbușește din munțĭ și care poate cauza nenorocirĭ. – Se zice și lavină, f., pl. e (it. lavina, lat. labina). V. vîjoĭ și pornitură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink