LAVOÁR, lavoare, s. n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. – Din fr. lavoir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LAVOÁR s.n. Mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat. [Pron. -a-voar, pl. -re, -ruri. / < fr. lavoir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LAVOÁR s. n. mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat; lavabou (1). (< fr. lavoir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LAVOÁR s. 1. v. chiuvetă. 2. v. spălător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lavoár s. n. (sil. -voar), pl. lavoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LAVOÁR ~e n. 1) Mobilă de toaletă, de înălțimea unei mese, pe care se află ligheanul și obiectele necesare pentru spălat. 2) Recipient conectat la o sursă de apă și dotat cu un canal de evacuare, care servește la spălatul oamenilor; lavabou. [Sil. -voar] /<fr. lavoir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink