LEÁNDRU, leandri, s. m. Arbust mediteranean, înalt până la cinci metri, cu frunze lanceolate și cu flori albe, gălbui sau roșii plăcut mirositoare, cultivat la noi ca plantă ornamentală (Nerium oleander). [Pr.: le-an-. – Pl. și: lendri. – Var.: oleándru s. m.] – Din it. leandro.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEÁNDRU s.m. Arbust mediteranean cu flori mari frumoase, roșii sau albe, plăcut mirositoare, cultivat la noi ca plantă ornamentală. [Pron. le-an-, var. oleandru s.m. / < it. leandro, cf. lat.t. oleander].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEÁNDRU / OLEÁNDRU s. m. arbust ornamental cu flori mari, frumoase, roșii sau albe, plăcut mirositoare. (< it. leandro, fr. oléandre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LEÁNDRU s. (BOT.; Nerium oleander) (înv.) rodo-dafin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leándru (leándri), s. m. – Plantă cu flori (Nerium oleander). – Var. oleandru. germ. Oleander sau it. oleandro, cf. tarent. lendru, rut. olijander, sb. leandra.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
leándru s. m. (sil. le-an-), art. leándrul; pl. leándri, art. leándrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LEÁNDRU ~i m. Arbust ornamental înalt, cu frunze lanceolate și cu flori de mai multe culori, plăcut mirositoare. [Sil. le-an-dru] /<it. leandro
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink