LEGALITÁTE, legalități, s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte, în activitatea lor, legea. ◊ Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare. A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. – Din fr. légalité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGALITÁTE f. 1) Caracter legal; conform cu legile. 2) Respectare cu strictețe a legilor. ◊ A intra în ~ a se supune legilor în vigoare. A fi în ~ a se afla sub ocrotirea legilor. 3) Organizare a unui stat pe bază de legi. 4) Ansamblu de legi al unei țări. [G.-D. legalității] /<fr. légalité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEGALITÁTE s.f. Conformitate cu legile, respectarea strictă a legilor. ♦ Ordine legală care asigură viața și activitatea unei societăți, a unui stat etc. [Cf. fr. légalité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEGALITÁTE s. f. 1. caracter legal; principiu potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică este obligată să respecte legea; legalism (2). ♦ a fi (sau a intra) în ~ = a se conforma legilor în vigoare. 2. ordine legală care asigură viața și activitatea unui stat etc. (< fr. légalité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LEGALITÁTE s. (JUR.) putere, valabilitate, valoare, (înv.) tărie. (~ unui înscris.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Legalitate ≠ ilegalitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
legalitáte s. f., g.-d. art. legalității; pl. legalități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink